Nu ai cont? Înregistrează-te.
Am uitat parola

Aţi accesat un link extern portalului Complete Life. Acesta este oferit exclusiv pentru informarea dumneavoastră. Sanofi nu poate fi făcută responsabilă pentru conţinutul siteului.

Sunteţi de acord să îl deschideţi?

Diabetul și imaginea de sine

1 au apreciat articolul 2077 vizualizări

Postat pe 19 / iulie / 2013

Imaginea pe care o avem despre noi înșine nu este doar o simplă reflecție în oglinda minții și este mult mai mult decât suma percepțiilor pe care organele noastre de simț o transmit despre propriul nostru corp.

Imaginea de sine este o construcție complicată, un edificiu în permanentă renovare, la care nu lucrăm doar noi, ci întreaga lume înconjurătoare, societatea, grupul social, prietenii, familia, mediul profesional.

E așadar o imagine care nu ne aparține în totalitate și nu este sub controlul nostru absolut. De foarte multe ori, să modifici imaginea pe care o ai despre tine însuți e o sarcină titanică. Mult mai simplă și practică este acceptarea.

Diabetul zaharat este o afecțiune cronică. Din momentul în care ea există, își lasă amprenta asupra corpului nostru. Din momentul în care aflăm și noi că există, că o avem, începe să-și lase amprenta asupra imaginii noastre de sine.

În intimitatea conștiinței, diabetul zaharat este o amintire permanentă a propriei noastre vulnerabilități și fragilități, a faptului că minunata și necunoscuta mașină care este trupul nostru e departe de a fi infailibilă. Cea mai elementară teamă existențială capătă o dimensiune concretă, palpabilă, uneori fizic dureroasă, măsurabilă prin analize. Glicemia lunară este un augur al viitorului.

Diabetul de tip 1, o suferință actualmente imposibil de prevenit, vine în schimb cu întreg pachetul de schimbări necesare asimilării oricărui eveniment absurd sau de neînțeles („De ce eu?”). Chiar și tratamentul diabetului de tip 1, injecțiile cu insulină și rigoarea maximă cu care regimul de tratament trebuie aplicat, pot fi interpretate ca o agresiune asupra propriului corp și a imaginii sale. Din fericire, astăzi e din ce în ce mai simplu să ai un control asupra tratamentului, dar perioada de ajustare și acceptare rămâne de neocolit.

Pentru că diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune legată în parte de un stil de viață considerat nesănătos, multe persoane afectate trebuie să trăiască și cu sentimentul de vinovăție față de sine, de responsabilitate pentru un rău care li se întâmplă.

Stima de sine a unei persoane cu obezitate e deja adesea scăzută. O boală cronică adăugată poate să înrăutățească asprimea, lipsa de blândețe cu care adesea ne privim singuri în oglindă.

În sfârșit, dar nu mai puțin important, diabetul zaharat, ca orice etichetă pe care o primim, aduce cu sine un puternic impact social. Faptul că trebuie să facem schimbări de viață va aduce aminte și celor din jur că „avem diabet”, că avem un handicap, o slăbiciune. Adesea, este nevoie de un efort de reintegrare în societate. Desigur, societatea însăși ar putea face eforturi mai mari de acceptare, dar cât de des putem conta pe eforturile societății pentru bunăstarea noastră?

Impactul este mult mai mare când este vorba despre copii. Imaginea lor de sine este sensibilă și în formare. Iar adolescenții vor trebui să adauge diabetul la problemele de criză de identitate cu care adesea se confruntă.

„Binele din răul” oricărei boli cronice este însă următorul: întotdeauna este loc de mai bine, de luptă, nicio sentință nu e definitivă și imediată. Pentru toate cele de mai sus există soluții: stilul de viață se poate schimba, rigorile se învață și sunt acceptate, chiar și lumea din jur poate fi schimbată. Și fiecare eșec poate fi o etapă de învățare. Iar la capătul drumului, succesul este singurul care dă adevărata dimensiune a caracterului și imaginii noastre de sine. Diabetul nu este doar o nenorocire, ci și un prilej de luptă, de afirmare, de cucerire, de victorie.

Paradoxal, nu e imposibil ca diabetul să ducă la o viață mai bună, și la o imagine de sine mai frumoasă și mai aproape de adevăr.

25 / 10 / 2013

Vlad Bogdan Stroescu este medic specialist în Psihiatrie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și a efectuat rezidențiatul de psihiatrie în Spitalul Alexandru Obregia. Ulterior, a lucrat în Metz, Franța, în domeniul psihiatriei de urgență și cel al psihiatriei de legătură, la confluența dintre psihiatrie și afecțiunile somatice. Actualmente, practică psihiatria în București, este implicat în cercetarea antropologică medicală și scrie articole pe teme medico-sociale în presa centrală și culturală.

0 au răspuns la "Diabetul și imaginea de sine"

Comentariul tau a fost trimis cu succes. Imediat ce va fi aprobat va aparea pe site. Multumim!

Lasă un comentariu
* Conform Termeni si Conditii ne rezervam dreptul de a nu publica comentariul,
sau a va contacta. Multumim!